Monthly Archives: ianuarie 2017

BOLI FRECVENTE LA CÂINI (II)

     Dacă ar putea să vorbească despre stăpânii săi, fiecare câine ar spune cu certitudine că un stăpân bun este cel care, pe lângă hrană și joacă, le oferă atenția și grija după care fiecare cățel tânjește. Iar grija și atenția implică, în primul rând, menținerea sănătății animalului de companie și o atentă monitorizare în cazul  în care sunt semnalate diverse probleme.

În primul rând este important să cunoaşteţi faptul că bolile sunt de mai multe feluri şi anume:

  • Boli cauzate de viruşi
  • Boli cauzate de paraziţi
  • Boli cauzate de bacterii
  • Boli de nutriţie
  • Boli ale glandelor
  • Boli ale aparatului uro-genital
  • Boli ale aparatului de reproducţie

Într-un articol anterior ați aflat despre bolile cauzate de viruși. Despre bolile cauzate de paraziți este bine să știți că manifestările sunt neplăcute fie că animăluțul are paraziți interni sau externi. Dacă nu sunt luate măsuri la timp, pot apărea complicații serioase, destul de greu de tratat ulterior. Cu o medicație corespunzătoare pot fi prevenite astfel de complicații. Cele mai frecvente boli de acest gen de care suferă câinii sunt:

  • Dirofilarioză cardiopulmonară (viermi la inimă). Boala este produsă de viermele Dirofilaria immiitis și se transmite prin înțepătura de țânțar. În decurs de 5-6 luni de la înțepătură microfilaria ajunge la stadiul de adult și se fixează în artera pulmonară. Cei mai expuși sunt câinii care stau afară. Simptomele bolii apar târziu în evoluția bolii prin tuse, anemie, dermatite, embolism pulmonar și intoleranță la efort. Diagnosticul se va pune pe baza unor analize specific. Tratamentul în cazul acestei boli este costisitor și de durată. Prevenția, în cazul Dirofilariozei, se face prin deparazitare externă specifică.
  • Babesioza este o boală parazitară foarte gravă, ce afectează câinele dar şi omul. Boala este transmisă prin intermediul căpușelor. Mai receptive la această boală sunt animalele tinere, cele malnutrite şi bolnave şi cele cu imunitate slabă. Cele mai întâlnite specii în ţara noastră sunt: Babesia canis, Babesia vogeli şi Babesia gipsoni; ele produc anemie hemolitică, cu grave consecințe. Manifestările clinice includ: reducerea apetitului până la inapetenţă, vomă, febră, instabilitate pe membre, urină de culoare brună, mucoase galbene. Cu cât este mai timpurie intervenția în cazul contaminării, cu atât mai eficient va fi tratamentul ce constă în instituirea unei medicații specific deseori asociată cu hemotransfuzie. Primul pas pentru prevenția babesiozei este deparazitarea externă regulate a animalului, folosind produse recomandate de medicul veterinar.
  • Râia este de mai multe feluri, dar cele mai des întâlnite tipuri sunt: Demodex canis, Sarcoptes scabies, localizate la nivelul pielii. Provoacă mâncărimi iar rănile ce apar de la scărpinat se pot suprainfecta. Atenţie! Sarcoptes scabies se poate transmite şi la om! Tratamentul constă în aplicarea de substanțe antiparazitare pe ceafă, îmbăieri și administrarea orală de suplimente de vitamine și minerale
  • Paraziţii intestinali produc frecvent decese în rândul animalelor tinere, care nu au fost deparazitate intern corespunzător. Manifestările clinice pot fi: diaree, vomă (uneori cu expulzia parazitului), pareze şi paralizii, crize epileptiforme, anemie, inapetenţă, letargie, balonament abdominal, lipsa de glucide, fosfor, săruri minerale şi vitamina C. Pentru a evita neplăcerile cauzate de acești paraziți, ar trebui respectată cu strictețe deparazitarea animalelor începând de la vârsta de 4-6 săptămâni.
  • Otitele sunt provocate de acarienii urechii. Otita se poate întinde până în zona mediană a urechii iar la cazurile grave, chiar până la urechea internă de unde infecția se poate răspândi în întreg corpul, spre sistemul nervos central și spre alte organe. Descoperirea la timp a acarienilor și îndepărtarea lor cu câteva picături de ulei mineral sau picături ce conțin permetrin, vă poate scuti de multe neplăceri, având în vedere că netratarea duce la îngroșarea pielii pavilionului intern și cronicizarea bolii. După îndepărtarea acarienilor timp de câteva săptămâni se va folosi un unguent cu antibiotic, bineînțeles la recomandarea medicului specialist. Câinii cu urechile lungi sunt mai predispuși la această boală.

   Despre bolile cauzate de bacterii este bine să cunoașteți că cele mai frecvente sunt: bruceloza (care este o boală transmisibilă şi pe cale sexuală) şi leptospiroza. Atenţie!  Aceste boli se transmit la om! Majoritatea pot provoca moartea căţelului! De aceea, prevenirea este cel mai bun tratament.

  • Leptospiroza (Tifosul canin) este produsă de Leptospira canicola şi mai rar de Leptospira icterohaemorrhagia. La câine se descriu două forme clinice principale: o formă icterică şi o formă anicterică. Simptomele care apar sunt icterul, voma biloasă, diaree (melenă), poliurie, hematurie. Tratamentul se face cu ser antileptospiric, streptomicină, teramicină şi simptoma În scop profilactic se practică vaccinarea antileptospirică.
  • Bruceloza canină este o boală cu transmitere sexuală, ce poate afecta ambele sexe. Agentul patogen încriminat este Brucella canis, o bacterie gram-negativă din grupa cocobacililor. Genul Brucella conține și alte specii de bacterii ce infecteaza animale precum: ovinele, bovinele, iar în cazuri rare chiar și omul. Intrucât se transmit cu precădere pe cale sexuală, bruceloza este o boala des întalnita la animalele folosite pentru reproducție, deci în special în canise. Simptomele sunt nespecifice și de cele mai multe ori lipsesc. Diagnosticarea rapidă se face prin teste de sânge, prin evidențierea anticorpilor anti-brucelici. În laboratoarele mari, pot fi făcute teste mai elaborate și mai fidele. Tratamentul  este constisitor și puțin eficient. Antibioticele nu reușesc întotdeauna să elimine toate bacteriile din organism.

BOLI FRECVENTE LA CÂINI

   Având în vedere că prietenul patruped nu poate comunica direct despre ce anume îl doare sau îl deranjează, este bine să cunoaşteţi care sunt cele mai frecvente afecţiuni cu care se pot confrunta prietenii necuvântători.

” Fericirea constă în primul rând în sănătate.“ Iar dacă avem un prieten necuvântător sănătos şi ghiduş, atunci suntem de două ori mai fericiţi.

O profilaxie corespunzătoare poate salva căţelul dumneavoastră de la multe complicaţii, chiar şi de la deces. Deasemeni, vă poate scuti de cheltuieli imense, tratarea bolilor fiind deseori foarte costisitoare iar pierderea companionului este un eveniment nefericit cu repercursiuni neplăcute, în special în cazul copiilor, știut fiind faptul că se ataşează foarte mult de animalele lor de companie. În concluzie, o profilaxie corespunzătoare include programele de deparazitare internă, externă şi vaccinurile profilactice, precum şi o alimentaţie conformă cu vârsta şi talia căţelului.

În primul rând este important să cunoaşteţi faptul că bolile sunt de mai multe feluri şi anume:

  • Boli cauzate de viruşi
  • Boli cauzate de paraziţi
  • Boli cauzate de bacterii
  • Boli de nutriţie
  • Boli ale glandelor
  • Boli ale aparatului uro-genital
  • Boli ale aparatului de reproducţie

În ceea ce privește bolile cauzate de viruşi, studiile indică o mortalitate destul de mare în rândul animalelor datorită acestor boli. Cum este valabilă şi în cazul animalelor zicala “ Este mai bine să previi decât să tratezi “, administrarea vaccinurilor specifice, încă din primele luni de viaţă, cu revaccinare anuală unde se impune, constituie o măsură de prevenţie foarte bună. Este cunoscut faptul că vaccinarea anuală contra turbării (rabiei)este obligatorie în ţara noastră fiind singura dintre bolile canine virale care se transmite la om. Printre cele mai răspândite boli virale la căţei, din categoria bolilor cauzate de viruşi, avem: 

  • Parvoviroza sau gastroenterita hemoragică. Această boală este foarte gravă, adeseori mortală, fiind produsă de un virus al familiei Parvoviridae. Puii sunt cei mai predispuşi la această boală, nefiindu-le dezvoltat suficient sistemul imunitar. Contaminarea se face prim contact cu fecale contaminate sau prin hrană contaminată şi mai puţin prin contact direct. Simptome: scăderea apetitului alimentar, diaree severă, chiar sângeroasă, depresie şi vărsături. Tratamentul este complex şi necesită control la un specialist care să recomande şi să prescrie cu exactitate medicaţia.
  • Maladia Carre, cunoscută şi ca Febra canină sau Jigodia, este produsă de Distemper virus, afectând câinii de 3-6 luni, putând fi însă întâlnită și la animale cu vârsta mai mare. Pătrunderea virusului în organism se face pe cale respiratorie iar simptomele sunt diferite: unii câini prezintă o stare febrilă pasageră, lipsa poftei de mâncare și oarecare stare apatică; la alții se manifestă prin scurgeri nazale, tuse, febră, vomă și diaree, dermatită pustuloasă și uneori semne neurologice, caz care indică o afecțiune foarte severă cu consecințe letale. Diagnosticul trebuie pus de un specialist, pe baza semnelor clinice și ale kit-urilor de diagnostic.
  • Coronavirusul– a doua cauză virală, ca importanță, la căței (parvovoirusul fiind prima). Infecțiile cu coronavirus nu sunt asociate cu procente mari de mortalitate. Infecția cu acest virus este diseminată prin materiile fecale ale câinilor infectați. Și în acest caz, cei mai afectați sunt cățeii juniori. Simptomul principal este diareea care durează câteva zile. Nu există un tratament specific, foarte important fiind însă faptul că trebuie evitată deshidratarea, apa trebuind administrată chiar și forțat, având grijă ca patrupedul să nu vomite. În momentul de față, medicii veterinari dispun de vaccinuri care protejează atât cățeii cât și câinii adulți împotriva virusului.

Despre celelalte boli, veți afla detalii într-un articol viitor.

 

Despre pisici

Fie că abia vă hotărâți să vă luați ca animal de companie o pisică, fie că deja aveți una sau poate mai multe deja, orice informație despre aceste prețioase animale de companie este binevenită.

” Pisica: un leu pigmeu care iubește șoarecii, urăște câinii și domină ființele umane.”  🙂

Cu varietatea de culori și rase, prin drăgălășenie, agilitate și, de ce nu, istețime, pisicile ne atrag ba chiar ne fascinează uneori și mulți dintre noi cădem ”pradă” lor și le oferim prietenia, un cămin primitor și cu siguranță un loc în inimă.

Încă din vechime rolul felinelor era de a distruge paraziții, în special rozătoarele, din gospodării. Este știut faptul că egiptenii au dezvoltat un adevărat cult al pisicii, considerând-o foarte valoroasă. Una dintre cele mai venerate zeități a fost Bast ( Pasht sau Bastet), Zeița pisică. Foarte interesant este faptul că în acele vremuri, după moarte, corpul unei pisici era mumificat și îngropat într-un cimitir special. La polul opus se află asocierea pisicilor cu răul, în Europa Evului mediu când pisicile erau vânate și torturate.

Din fericire, umanitatea a evoluat iar în prezent există iubitori de pisici care ar face orice ca micuțele feline să se simtă bine și să fie fericite. Pornind de la hrană, accesorii și jucării până la asigurarea întregului confort, totul este pus la dispoziția pisicilor care au norocul de a avea stăpâni iubitori.

Pentru cei care îndrăgesc pisicile vă oferim câteva curiozități despre acestea:

  • De-a lungul vieții, o pisică poate avea peste 100 de pisoi.
  • Spre deosebire de câini care scot doar 10 sunete diferite, pisicile pot emite 100 de sunete distincte.
  • O pisică poate sări de 5 ori mai mult decât propria înălțime.
  • În marea parte a Europei și în America, pisica neagră este considerată aducătoare de ghinion iar în Australia și Marea Britanie se spune că aduce noroc.
  • Pisicile nu percep gustul dulce, în consecință nu se pot bucura de delicioasele prăjituri însă vor savura cu plăcere delicatesele speciale cumpărate de la magazinele de specialitate.
  • Smocurile de păr din interiorul urechii au rolul de a le proteja de zgomot și poartă denumirea de ”mobilier de ureche”.
  • Modelul crestat de pe nasul unei pisici este unic precum o amprentă umană.
  • Pisicile sunt deosebit de sensibile la vibrații, ele putând detecta un cutremur cu 10 minute înainte ca oamenii să-l simtă.
  • Pisicile sterilizate trăiesc mai mult iar această operație trebuie efectuată de către un specialist pentru a se evita situațiile neplăcute.
  • În Asia sunt consumate anual aproximativ patru milioane de pisici. 🙂
  • Pisicile transpiră doar prin pernuțele de la lăbuțe.
  • Auzul unei pisici este mult mai dezvoltat decât al unui câine.
  • Este confirmat de studii faptul că pisicile au o vedere periferică de 2850 , acestea neputând însă vedea ceea ce se află sub nasul lor.
  • Isaac Newton a inventat ”clapeta pentru pisică” datorită faptului că se săturase să tot fie deranjat din timpul experimentelor de pisica sa prin deschiderea frecventă a ușii.
  • Pisicile torc cu aceeași frecvență ca un motor Diesel (de aproximativ 26 ori pe secundă).

Dacă aveți pisici, iubiți-le iar dacă nu, adoptați sau cumpărați una; cu siguranță nu veți regreta.

” În antichitate, pisicile erau venerate ca și zeii și nu au uitat niciodată acest lucru.”